Fil de poésie
2 participants
Page 1 sur 1
Fil de poésie
Par souci de présentation, d'organisation (certes minimale), nous mettrons dorénavant ici les poèmes que vous nous envoyez
Aujourd'hui un texte que J Stuart nous a adressé le 18 octobre 2010
** U SUMERATICU . **
……………………………
I sumeri chi sò arritti
Un ne ponu micca cincinà
Per di siguru chi arritti
Sò ancu più boni pe’ runcà
Si cusi sempre pur’ arritti
Sò probiu sumeri per andà .
Cu l’estru po' dinu arritti
Per erpià tutti `ssi sumeri
Cu più gran’ laziu bell’ arritti
Imbrocanu cume sumeri
Chi faccendosi e arritti
Per sempiternu sò sumeri .
Essendune sippur’ arritti
Prima di pasce c’è da nasce
Chi un ne sanu manc’ arritti
Pe’ pruvà probiu senza fasce
Tanti sumeri sempr’ arritti
Cusi per dettu ma pe’ pasce .
I sumeri chi sò arritti
Per di più soga pe’ macinà
Un seranu mai arritti
S’elli ne volenu cincinà
Chi magaru cusi arritti
Sò bè sumeri pe’ staffilà .
Senza voglia di stà arritti
Cu brama forse di mastugà
`Ssi sumeri ch’un sò arritti
Nu qualchi pratu ponu pusà
Quantunque si chi manc’ arritti
Cume sumeri ne sanu fà .
Per casu tantu pur’ arritti
Si perde tempu cu sapone
Fendu bärba nemen’ arritti
A sumeri for’ di ruhjone
Chi mai per esse arritti
Nun cambianu di bazzicone .
°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°
** 1993 – JAMES STUART . **
Aujourd'hui un texte que J Stuart nous a adressé le 18 octobre 2010
** U SUMERATICU . **
……………………………
I sumeri chi sò arritti
Un ne ponu micca cincinà
Per di siguru chi arritti
Sò ancu più boni pe’ runcà
Si cusi sempre pur’ arritti
Sò probiu sumeri per andà .
Cu l’estru po' dinu arritti
Per erpià tutti `ssi sumeri
Cu più gran’ laziu bell’ arritti
Imbrocanu cume sumeri
Chi faccendosi e arritti
Per sempiternu sò sumeri .
Essendune sippur’ arritti
Prima di pasce c’è da nasce
Chi un ne sanu manc’ arritti
Pe’ pruvà probiu senza fasce
Tanti sumeri sempr’ arritti
Cusi per dettu ma pe’ pasce .
I sumeri chi sò arritti
Per di più soga pe’ macinà
Un seranu mai arritti
S’elli ne volenu cincinà
Chi magaru cusi arritti
Sò bè sumeri pe’ staffilà .
Senza voglia di stà arritti
Cu brama forse di mastugà
`Ssi sumeri ch’un sò arritti
Nu qualchi pratu ponu pusà
Quantunque si chi manc’ arritti
Cume sumeri ne sanu fà .
Per casu tantu pur’ arritti
Si perde tempu cu sapone
Fendu bärba nemen’ arritti
A sumeri for’ di ruhjone
Chi mai per esse arritti
Nun cambianu di bazzicone .
°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°
** 1993 – JAMES STUART . **
Dernière édition par penserosu le Jeu 19 Jan - 10:14, édité 1 fois
reçu de Jacques Stuart le 27-10-2010
** A MICIRIAGHJA **
Ma quantunque scrianzata
E di più gattivu stintu
Si ne tene impustata
Cu `ssu viziu micca fintu
`Ssa dunnaccia imbispita
Chi attacca spessu lita .
Si ne face sempre sente
Per ella nun c’è difesa
Per di più tramezz’a ghjente
A si piglia cu pretesa
Cu a smuffia e cu tonu
Per un chere un perdonu .
Un li ne vene russore
S’ell’intisgia cu sbaccata
Unn’è degna per l’onore
Magaru cusi sfacciata
Chi li tocca `ssa cavezza
Per avè a pulitezza .
Cu gneri e pogu grazia
Nun pò dà bon’ accuglienza
Corciu a quellu chi strazia
Dumandendu l’assistenza
Di `ssa donna capivana
Tant’ accerba e furdana .
In bullore si n’azzizza
Cu `ssa rabbia pe’ zerpittà
Or’ sippuru ghjé canizza
E un si ne pò indittà
Per pazienza ogni volta
L’inghjurenza di `ssa stolta
Unn’è più di zitellina
E si creje fresca fresca
Ma par casu di matina
Si vere ciò ch’ella pesca
Pe’ piattànne i so’ anni
Cu primura e cu danni .
Märchja bè a collu tortu
Po’ sticchita si ne tene
Cu `ssu sguärdu mai mortu
Fighjulendu a chi vene
Diciuleghja s’ell’è d’estru
Pe’ cappià u so’ cabbestru .
Grande probiu unn’è mancu
Chi piuttostu ghjé dunniccia
Pe’ mustrànne u so’ fiancu
Ogni tantu s’ella piccia
Cu malizia si misura
E di nimu si ne cura .
Senza polpa e ficcata
A so’ faccia ghjé bè ghizza
Di pelle infärinata
U so’ nasu li s’arrizza
Di sopr’a `ssa labra secca
Chi di lingua nun si lecca .
Perciondi Miciriaghja
Nun sà fànne altrimente
Cu sta vita ne viaghja
E po’ mai si ne pente
Chi s’ell’è di `ssu razzinu
Si pò dì ghjé sumerinu .
** JAMES STUART **
"Prima di more chi ne sò cu pogu fiatu eccuci A MICIRIAGHJA "
Nu u mo librettu di 1997 :
< A CALZU D’ARECHJA >
Ma quantunque scrianzata
E di più gattivu stintu
Si ne tene impustata
Cu `ssu viziu micca fintu
`Ssa dunnaccia imbispita
Chi attacca spessu lita .
Si ne face sempre sente
Per ella nun c’è difesa
Per di più tramezz’a ghjente
A si piglia cu pretesa
Cu a smuffia e cu tonu
Per un chere un perdonu .
Un li ne vene russore
S’ell’intisgia cu sbaccata
Unn’è degna per l’onore
Magaru cusi sfacciata
Chi li tocca `ssa cavezza
Per avè a pulitezza .
Cu gneri e pogu grazia
Nun pò dà bon’ accuglienza
Corciu a quellu chi strazia
Dumandendu l’assistenza
Di `ssa donna capivana
Tant’ accerba e furdana .
In bullore si n’azzizza
Cu `ssa rabbia pe’ zerpittà
Or’ sippuru ghjé canizza
E un si ne pò indittà
Per pazienza ogni volta
L’inghjurenza di `ssa stolta
Unn’è più di zitellina
E si creje fresca fresca
Ma par casu di matina
Si vere ciò ch’ella pesca
Pe’ piattànne i so’ anni
Cu primura e cu danni .
Märchja bè a collu tortu
Po’ sticchita si ne tene
Cu `ssu sguärdu mai mortu
Fighjulendu a chi vene
Diciuleghja s’ell’è d’estru
Pe’ cappià u so’ cabbestru .
Grande probiu unn’è mancu
Chi piuttostu ghjé dunniccia
Pe’ mustrànne u so’ fiancu
Ogni tantu s’ella piccia
Cu malizia si misura
E di nimu si ne cura .
Senza polpa e ficcata
A so’ faccia ghjé bè ghizza
Di pelle infärinata
U so’ nasu li s’arrizza
Di sopr’a `ssa labra secca
Chi di lingua nun si lecca .
Perciondi Miciriaghja
Nun sà fànne altrimente
Cu sta vita ne viaghja
E po’ mai si ne pente
Chi s’ell’è di `ssu razzinu
Si pò dì ghjé sumerinu .
** JAMES STUART **
"Prima di more chi ne sò cu pogu fiatu eccuci A MICIRIAGHJA "
Nu u mo librettu di 1997 :
< A CALZU D’ARECHJA >
poème d'Alain, reçu en octobre 2010
Je regarde…
Alain
Le 26 avril 2008
Je regarde mon cerisier dans sa nuit blanche,
Dans la solitude figée de ses branches,
Des milliers de fleurs y pleurent et s’épanchent
En jalousie naissante des sanglantes larmes,
Qu’y feront bientôt de leurs noires armes
De jeunes maraudeurs que la nuit désarme.
Dans ton secret profond déposerai-je un jour
Ce corps dont tes fruits l’auront fait rêver d’amour
A ton étonnement grandira la rumeur,
Les ailes des oiseaux y chanteront mon cœur…
Belles hémérocalles, pâles myosotis
Et muguet parfumé, franchiront les solstices.
Dans la solitude figée de ses branches,
Des milliers de fleurs y pleurent et s’épanchent
En jalousie naissante des sanglantes larmes,
Qu’y feront bientôt de leurs noires armes
De jeunes maraudeurs que la nuit désarme.
Dans ton secret profond déposerai-je un jour
Ce corps dont tes fruits l’auront fait rêver d’amour
A ton étonnement grandira la rumeur,
Les ailes des oiseaux y chanteront mon cœur…
Belles hémérocalles, pâles myosotis
Et muguet parfumé, franchiront les solstices.
Alain
Le 26 avril 2008
reçu de Blanche le 2 novembre 2010
"bonjour
je suis tellement contente de lire ce poème de Patricia Gattaceca sur votre site que je tenais à dire ma joie . Je vous fait mes compliments par l'occasion .J'ai souvent le temps de voir tous les sites corses et ils sont très beaux et en plus bien moins passifs que les autres, plus vivants . Je les conseille à mes amis qui sont aussi étonnés pour tous les bons articles . Pour notre poétesse Patricia je voudrai qu'on en parle encore plus et je vois que d'autres aussi commencent . Merci et au plaisir !
Blanche"
je suis tellement contente de lire ce poème de Patricia Gattaceca sur votre site que je tenais à dire ma joie . Je vous fait mes compliments par l'occasion .J'ai souvent le temps de voir tous les sites corses et ils sont très beaux et en plus bien moins passifs que les autres, plus vivants . Je les conseille à mes amis qui sont aussi étonnés pour tous les bons articles . Pour notre poétesse Patricia je voudrai qu'on en parle encore plus et je vois que d'autres aussi commencent . Merci et au plaisir !
Blanche"
pour Leria Stuart, JAMES STUART . 21 - 9 - 2011 .
<< A MORTE DI MAMMA . >>
.....................................................
1 .
Avà di si ghjé morta Mamma
E per di veru campu solu
Nun a puderaghju più chjamà
Mi tocca probiu di fà dolu
Chi cusi tantu trafäriatu
Ne sò di core cumaccatu .
2 .
Nun mi ne possu micca scurdà
Dipoi quandu ne sò natu
E sò capace di ramentà
Cum' ella m' ha pur' alllevatu
Cu pazienza po' cu l' amore
Parechji strazii e sudore .
3 .
A so' voce chjara s' è spenta
Inseme cu l' ochji lucighi
Cu a so' manera bè quenta
Nimu n' avia gran' castighi
Chi d' estru fendune per saziu
U so' parlà ghjera cu laziu .
4 .
Cu tutti si ma cu dulcezza
Perciondi calma s' impachjava
Scumbattendune cu finezza
Dinu ssa `jente l' ascultava
Cu `ssi detti quessi sinceri
Più che giusti chjucchendu fieri .
5 .
Tramezz' a tanti s' affaccava
Sempre listessa cu `ssa risa
Chi cu bon' stintu si sfugava
Ma di pettu senza fà schisa
Perciond' in brama cu l' imbiglia
Pe' sustene a so' famiglia .
6.
Tutta `ssa vita per di fattu
Cu Babbu di latu ci stava
Or' primurosa nu l' aguattu
Di `ssu stantu chi bè ghjuvava
Per allevàcci chjuculelli
Noi sippur' i so' zitelli .
7 .
Quant' e di Mamma per l' affettu
Nun c' era mai paragone
S' o n' aviamu gran' rispettu
Ci ne tenia cu passione
Chi tante stonde pront' e lesta
Vulia fàccine per sesta .
8 .
Di siguru ghjé invechjata
Cu i so' novanta cinqu' anni
Nu parechji loghi c' è stata
Tribulata da `ssi malanni
Chi Babbu `ssu tintu patia
Cu a so' falza malatia .
9.
Cuntrariata ma cu speranza
`Ssa vitaccia l' accumpagnava
E ogni volta per cunfianza
Avendu stizza nun stanciava
Sapia si chi pe' campànne
Vale probiu di straziànne .
10 .
LERIA di nome si chjamava
Cu FILIPPI a so' casata
Di VALLE RUSTIE ne scalava
In SAN LURENZU c' era nata
O ! a mo Mamma cusi cara
Chi `ssa morte nun a dispara .
11 .
`Ssu dodeci di stu Settembre
Ghjé un ghjornu bè signalatu
Toccu di sera e so' membre
Si sò siccate chi peccatu
L' aghju viste tandu presente
Per avèlle sempr' a l' ammente .
12 .
Corciu di me sò disgraziatu
Chi orfanu pogu supportu
Nu stu catagnu sò lasciatu
Prestu dinu seraghju mortu
Accant' a Mamma ripuseraghju
Po' mai più mi lagneraghju .
** JAMES STUART . 21 - 9 - 2011 . **
>
>
.....................................................
1 .
Avà di si ghjé morta Mamma
E per di veru campu solu
Nun a puderaghju più chjamà
Mi tocca probiu di fà dolu
Chi cusi tantu trafäriatu
Ne sò di core cumaccatu .
2 .
Nun mi ne possu micca scurdà
Dipoi quandu ne sò natu
E sò capace di ramentà
Cum' ella m' ha pur' alllevatu
Cu pazienza po' cu l' amore
Parechji strazii e sudore .
3 .
A so' voce chjara s' è spenta
Inseme cu l' ochji lucighi
Cu a so' manera bè quenta
Nimu n' avia gran' castighi
Chi d' estru fendune per saziu
U so' parlà ghjera cu laziu .
4 .
Cu tutti si ma cu dulcezza
Perciondi calma s' impachjava
Scumbattendune cu finezza
Dinu ssa `jente l' ascultava
Cu `ssi detti quessi sinceri
Più che giusti chjucchendu fieri .
5 .
Tramezz' a tanti s' affaccava
Sempre listessa cu `ssa risa
Chi cu bon' stintu si sfugava
Ma di pettu senza fà schisa
Perciond' in brama cu l' imbiglia
Pe' sustene a so' famiglia .
6.
Tutta `ssa vita per di fattu
Cu Babbu di latu ci stava
Or' primurosa nu l' aguattu
Di `ssu stantu chi bè ghjuvava
Per allevàcci chjuculelli
Noi sippur' i so' zitelli .
7 .
Quant' e di Mamma per l' affettu
Nun c' era mai paragone
S' o n' aviamu gran' rispettu
Ci ne tenia cu passione
Chi tante stonde pront' e lesta
Vulia fàccine per sesta .
8 .
Di siguru ghjé invechjata
Cu i so' novanta cinqu' anni
Nu parechji loghi c' è stata
Tribulata da `ssi malanni
Chi Babbu `ssu tintu patia
Cu a so' falza malatia .
9.
Cuntrariata ma cu speranza
`Ssa vitaccia l' accumpagnava
E ogni volta per cunfianza
Avendu stizza nun stanciava
Sapia si chi pe' campànne
Vale probiu di straziànne .
10 .
LERIA di nome si chjamava
Cu FILIPPI a so' casata
Di VALLE RUSTIE ne scalava
In SAN LURENZU c' era nata
O ! a mo Mamma cusi cara
Chi `ssa morte nun a dispara .
11 .
`Ssu dodeci di stu Settembre
Ghjé un ghjornu bè signalatu
Toccu di sera e so' membre
Si sò siccate chi peccatu
L' aghju viste tandu presente
Per avèlle sempr' a l' ammente .
12 .
Corciu di me sò disgraziatu
Chi orfanu pogu supportu
Nu stu catagnu sò lasciatu
Prestu dinu seraghju mortu
Accant' a Mamma ripuseraghju
Po' mai più mi lagneraghju .
** JAMES STUART . 21 - 9 - 2011 . **
>
>
Poème de James Stuart, reçu le 15 octobre 2011
<< AGHJU CAPITU . >>
.................................................
1 .
Avà sippur' aghju capitu
Chi per di scrive nun cunvene
Da parechji ne sò traditu
Nemmancu sentu bon' nuvene
Mi priguranu di lascia corre
Senza dinu pudè discorre .
2 .
U mo nome nun sera forse
Pe' piäce bè cu sta casata
Cu l' estru si nu `sse gran' corse
Po' capace per l' incantata
Quandu sfughendu tante rime
Ci ne traboccu nu `sse cime .
3 .
Mi dumandanu d' andà fora
Lascienduli franchi d' impinnà
Perche di fattu vene l' ora
Ch' elli ne possinu suminà
Ma dinu quantunque quill' altri
Cu sta Lingua s' elli sò sgualtri .
4 .
Di siguru parechji sanu
Chi pe' leghje ponu cu stizza
Cusi per l' usu di l' anzianu
Piglianu tuttu ciò chi scrizza
Ne pensanu chi per di bon' sesta
Bramanu quessi d' avè testa .
5 .
Di stampà probiu nu `ssi lati
E perciondi per micca pente
Per i mo scritti ammansati
Sò l' avisi ch' o possu sente
Magaru chi cu l' attenzione
Ne facciu casu cu passione .
6 .
L' indule nustrale mi preme
Sò pront' e lestu po' di pettu
Nun c' è nimu pe' fàmmi teme
Tantu si chi digu di nettu
N' appigliu l' ärte cu fervore
Pe' fàllu cresce di valore .
°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°
** JAMES STUART . **
.................................................
1 .
Avà sippur' aghju capitu
Chi per di scrive nun cunvene
Da parechji ne sò traditu
Nemmancu sentu bon' nuvene
Mi priguranu di lascia corre
Senza dinu pudè discorre .
2 .
U mo nome nun sera forse
Pe' piäce bè cu sta casata
Cu l' estru si nu `sse gran' corse
Po' capace per l' incantata
Quandu sfughendu tante rime
Ci ne traboccu nu `sse cime .
3 .
Mi dumandanu d' andà fora
Lascienduli franchi d' impinnà
Perche di fattu vene l' ora
Ch' elli ne possinu suminà
Ma dinu quantunque quill' altri
Cu sta Lingua s' elli sò sgualtri .
4 .
Di siguru parechji sanu
Chi pe' leghje ponu cu stizza
Cusi per l' usu di l' anzianu
Piglianu tuttu ciò chi scrizza
Ne pensanu chi per di bon' sesta
Bramanu quessi d' avè testa .
5 .
Di stampà probiu nu `ssi lati
E perciondi per micca pente
Per i mo scritti ammansati
Sò l' avisi ch' o possu sente
Magaru chi cu l' attenzione
Ne facciu casu cu passione .
6 .
L' indule nustrale mi preme
Sò pront' e lestu po' di pettu
Nun c' è nimu pe' fàmmi teme
Tantu si chi digu di nettu
N' appigliu l' ärte cu fervore
Pe' fàllu cresce di valore .
°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°
** JAMES STUART . **
reçu ce jour
** BALLEMU CU < TENG' A BORSA > . **
...........................................................................
1 .
U corsu balla `ssu TANGO cu < TENG' A BORSA >
Chi per POLCA miseria ghjé cusi magaru
Sempre più megliu che `ssa MANFERINA corsa .
2 .
Di siguru cu `ssi soni senza disparu
Parechje volte si l' estru probiu li piglia
Mancu ne gira cu qualchi passu paru .
3 .
Per TENG' A BORSA s' ell' è cume parapiglia
Quand' a pulitica l' indetta `ssa misura
In CORSICA ballanu pur' a strapp' e piglia .
4 .
`Ssu PASS' A DOPPIU forse quessu ne figura
E cu MASULCA `ssu VALZU chi gir' e volta
Soga nu `ssu tramezzu più gärbatu dura .
5 .
Ma `ssu TENG' A BORSA perciondi nu l' accolta
S' ellu ne face cu tamanta maraviglia
Nun ci n' è tanti pe' dìnne quant' ell' è stolta .
6 .
Ballendune `ssu TCHA - TCHA - CHA pe' dà l' imbiglia
Dinu `ssa RUMBA po' cu quella BOSSA NOVA
Stu TENG' A BORSA quantunque nun s' assumiglia .
7 .
Ogni ballerinu corsu si per dettu prova
Cu `ssi passi di stu TENG' A BORSA più lestu
Ne spera chi tandu `ssa bon' furtuna trova .
8.
Cu `ssu viziu cume d' altri fendu più prestu
Sapendu ballà sippuru cu gran' primura
Pe' scunvince bè nun sera micc' a l' arrestu .
9 .
A musica di `ssu ballu pien' di sciagura
Manerosa per imburrànne `ssu sprufondu
Cu stu TENG' A BORSA sempre cusi sigura
Si n' appiglia per l' ingannera di `ssu Mondu .
== JAMES STUART . ==
...........................................................................
1 .
U corsu balla `ssu TANGO cu < TENG' A BORSA >
Chi per POLCA miseria ghjé cusi magaru
Sempre più megliu che `ssa MANFERINA corsa .
2 .
Di siguru cu `ssi soni senza disparu
Parechje volte si l' estru probiu li piglia
Mancu ne gira cu qualchi passu paru .
3 .
Per TENG' A BORSA s' ell' è cume parapiglia
Quand' a pulitica l' indetta `ssa misura
In CORSICA ballanu pur' a strapp' e piglia .
4 .
`Ssu PASS' A DOPPIU forse quessu ne figura
E cu MASULCA `ssu VALZU chi gir' e volta
Soga nu `ssu tramezzu più gärbatu dura .
5 .
Ma `ssu TENG' A BORSA perciondi nu l' accolta
S' ellu ne face cu tamanta maraviglia
Nun ci n' è tanti pe' dìnne quant' ell' è stolta .
6 .
Ballendune `ssu TCHA - TCHA - CHA pe' dà l' imbiglia
Dinu `ssa RUMBA po' cu quella BOSSA NOVA
Stu TENG' A BORSA quantunque nun s' assumiglia .
7 .
Ogni ballerinu corsu si per dettu prova
Cu `ssi passi di stu TENG' A BORSA più lestu
Ne spera chi tandu `ssa bon' furtuna trova .
8.
Cu `ssu viziu cume d' altri fendu più prestu
Sapendu ballà sippuru cu gran' primura
Pe' scunvince bè nun sera micc' a l' arrestu .
9 .
A musica di `ssu ballu pien' di sciagura
Manerosa per imburrànne `ssu sprufondu
Cu stu TENG' A BORSA sempre cusi sigura
Si n' appiglia per l' ingannera di `ssu Mondu .
== JAMES STUART . ==
Re: Fil de poésie
le poème d'alain (quelques posts plus haut) m'a vraiment touché ! tout est affaire de circonstances,donc parce que lu il y a un mois je n'y avais pas fait attention. Qui est alain? j'aimerai en savoir plus sur ce poète
corseetzen- Messages : 136
Date d'inscription : 04/09/2008
A TERRA-MA (LA TERRE-MÈRE...)
A TERRA-MA
(LA TERRE-MÈRE...)
Je suis la terre,
mes idées noires
c’est de l’humus
là dans mon cœur,
c’est de l’humus
préparant l’heure
des primevères
et des crocus...
Je suis la terre
devant l’hiver
dépositaire
de toute fleur,
je suis nuit noire
et aube claire,
je suis suaire
et utérus,
je suis la terre,
la terre-mère
des insulaires,
leur crève-cœur,
leur peine fière,
leur consensus
et leur sang noir,
je suis l’espoir,
l’espoir nécessaire et amer...
Henri Etienne Dayssol
2012
<< QUANDU SCRIVU . >> j Stuart
<< QUANDU SCRIVU . >>
.........................................
Di siguru mi sfugu sempre cu gran' piäcè
Quandu ne scrivu cusi pur' in puesia
Cu parechji filari ma tant' a più vulè .
Perciondi sempre cu tamanta franasia
Per impinnà dicendune pien' di franchezza
Cu `ssa manera nun straziu manc' una cria .
Cusi destu cu l' embiu po' senza stanchezza
A Musa tandu mi n' azzizza cu l' imbiglia
Per ch' o ne possi dìlla tutta `ssa bellezza
Quella si chi tante volte per maraviglia
Bè di tramezz' a `ssu cumbugliu di stu Mondu
Magaru cu `ssu bon' spiccu si n' assumiglia
Pe' fàmmi spärghje l' incantu nu `ssu circondu .
°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°
*** JAMES STUART . 16 - 1 - 2012 . ***
.........................................
Di siguru mi sfugu sempre cu gran' piäcè
Quandu ne scrivu cusi pur' in puesia
Cu parechji filari ma tant' a più vulè .
Perciondi sempre cu tamanta franasia
Per impinnà dicendune pien' di franchezza
Cu `ssa manera nun straziu manc' una cria .
Cusi destu cu l' embiu po' senza stanchezza
A Musa tandu mi n' azzizza cu l' imbiglia
Per ch' o ne possi dìlla tutta `ssa bellezza
Quella si chi tante volte per maraviglia
Bè di tramezz' a `ssu cumbugliu di stu Mondu
Magaru cu `ssu bon' spiccu si n' assumiglia
Pe' fàmmi spärghje l' incantu nu `ssu circondu .
°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°
*** JAMES STUART . 16 - 1 - 2012 . ***
Pour Eugène Bettini, d'Henri...
LE BATEAU D’HIER
(à la mémoire de mon camarade et ami Eugène Bettini)
T’en souviens-tu, c’était la guerre,
un vieil homme à bout de nerfs
avait trouvé la clef de verre,
la clef de la haute mer ;
T’en souviens-tu il a ouvert
sa haute-porte et a quitté la terre...
J’ai cru voir, le temps d’un éclair,
le temps d’un coup de tonnerre,
j’ai cru voir son bateau, hier,
sans personne à bord, désert,
il voguait entre ciel et terre
en direction de mon embarcadère...
Aujourd’hui temps calme et ciel clair,
c’est l’été en plein hiver,
pourtant moi je vois des éclairs
déchirer l’air,
moi j’entends des coups de tonnerre...
Henri Etienne Dayssol 2012
(à la mémoire de mon camarade et ami Eugène Bettini)
T’en souviens-tu, c’était la guerre,
un vieil homme à bout de nerfs
avait trouvé la clef de verre,
la clef de la haute mer ;
T’en souviens-tu il a ouvert
sa haute-porte et a quitté la terre...
J’ai cru voir, le temps d’un éclair,
le temps d’un coup de tonnerre,
j’ai cru voir son bateau, hier,
sans personne à bord, désert,
il voguait entre ciel et terre
en direction de mon embarcadère...
Aujourd’hui temps calme et ciel clair,
c’est l’été en plein hiver,
pourtant moi je vois des éclairs
déchirer l’air,
moi j’entends des coups de tonnerre...
Henri Etienne Dayssol 2012
reçu le 15 avril 2012
<< PÒ VALE DI SAPÈLLA >> .
...............................................
= L' omi matti sò tutti mattichjosi
quand' elli patenu `ssa mattachjina
chi ghjé dinu cume `ssa mattichjina
di quelli chi soffrenu cu scimura
cusi puru quant'e cu `ssa scimizia . =
** JAMES STUART . **
...............................................
= L' omi matti sò tutti mattichjosi
quand' elli patenu `ssa mattachjina
chi ghjé dinu cume `ssa mattichjina
di quelli chi soffrenu cu scimura
cusi puru quant'e cu `ssa scimizia . =
** JAMES STUART . **
La catastrophe de Furiani
<< U SPAVENTU DI FURIANI . >>
...........................................................
1 .
O ! chi brutta sciagurata
O ! ma chi ghjornu di spaventu
Ma quanta `jente aggrancata
Chi ne risente stu lamentu
Di stu cinque di Maghju puru
Maladettu per di siguru .
2 .
Assernati nu `ssu FURIANI
Nu l' accintu sò i feriti
Santavugliu pe' `ssi cristiani
Bon' parechji sò abbiliti
E ne mughjanu cu `ssa pena
Per a morte chi ne sumena .
3 .
Un bastava quellu RENOSU
Per a CORSICA bè straziata
Cu stu `jogu maravigliosu
Or' sera probiu ghjastimata
Ma nun pò chere per mudellu
S' ell' è quellu di `ssu macellu .
4 .
Per bè pienghje cu rompicore
Un c' è nimu chi si ne franca
Cu signozzi e batticore
Chi `ssu fiatu mancu si stanca
Si per di più chi pe' succore
C' è bisbigliu e gran' bullore .
5 .
Ghjera soga pe' l' alegria
Una festa cusi sulenna
Ghjunti tutti pe' `ssu BASTIA
Ci n' era tanti pur' in zenna
Aspettendu cu passione
`Ssu bellu `jogu di campione.
6.
Da MARSEGLIA dinu scalati
Tanti Corsi e po' Pinzuti
Nu `ssu campu pur' intisgiati
Si sentianu buccaluti
Or' nemenu chi per l' imbiglia
Pudia esse parapiglia .
7 .
Unn' era micca per festinu
O ! `ssu `jornu bè signalatu
S' ell' era tantu per destinu
Frescu frescu inassestatu
Ma chi disgrazia chi malanni
Ma chi scumpientu cu `ssi danni .
8 .
Simu tutti abbambanati
Ne simu bè a l' addisperu
Per tantu simu affannati
Chi u nostru core bè fieru
Avà ne soffre cu timura
Cu `ssa tamanta sciagura .
9 .
Ch' ella ne sippje per lezzione
E per di più un gran' penseru
N' avemu tanta cumpassione
Cu sentimentu ma sinceru
Nun ci ne tocchi più `ssu male
Chi per nisunu nu pò vale .
** JAMES STUART . 5 - 5 - 1992 . **
...........................................................
1 .
O ! chi brutta sciagurata
O ! ma chi ghjornu di spaventu
Ma quanta `jente aggrancata
Chi ne risente stu lamentu
Di stu cinque di Maghju puru
Maladettu per di siguru .
2 .
Assernati nu `ssu FURIANI
Nu l' accintu sò i feriti
Santavugliu pe' `ssi cristiani
Bon' parechji sò abbiliti
E ne mughjanu cu `ssa pena
Per a morte chi ne sumena .
3 .
Un bastava quellu RENOSU
Per a CORSICA bè straziata
Cu stu `jogu maravigliosu
Or' sera probiu ghjastimata
Ma nun pò chere per mudellu
S' ell' è quellu di `ssu macellu .
4 .
Per bè pienghje cu rompicore
Un c' è nimu chi si ne franca
Cu signozzi e batticore
Chi `ssu fiatu mancu si stanca
Si per di più chi pe' succore
C' è bisbigliu e gran' bullore .
5 .
Ghjera soga pe' l' alegria
Una festa cusi sulenna
Ghjunti tutti pe' `ssu BASTIA
Ci n' era tanti pur' in zenna
Aspettendu cu passione
`Ssu bellu `jogu di campione.
6.
Da MARSEGLIA dinu scalati
Tanti Corsi e po' Pinzuti
Nu `ssu campu pur' intisgiati
Si sentianu buccaluti
Or' nemenu chi per l' imbiglia
Pudia esse parapiglia .
7 .
Unn' era micca per festinu
O ! `ssu `jornu bè signalatu
S' ell' era tantu per destinu
Frescu frescu inassestatu
Ma chi disgrazia chi malanni
Ma chi scumpientu cu `ssi danni .
8 .
Simu tutti abbambanati
Ne simu bè a l' addisperu
Per tantu simu affannati
Chi u nostru core bè fieru
Avà ne soffre cu timura
Cu `ssa tamanta sciagura .
9 .
Ch' ella ne sippje per lezzione
E per di più un gran' penseru
N' avemu tanta cumpassione
Cu sentimentu ma sinceru
Nun ci ne tocchi più `ssu male
Chi per nisunu nu pò vale .
** JAMES STUART . 5 - 5 - 1992 . **
Hélène Sanguinetti
Il faut découvrir la force et la passion d'Hélène Sanguinetti , auteure reconnu qui nous afait l'honneur de se livrer pour les lecteurs de Musanostra
Lisez ses vers (bibliographie en fin de billet)
Son enfance, en quelques phrases et images, sorte d'autoportrait, attachant :
http://musanostra.fr/Helene%20Sanguinetti%20,%20poete%20portrait,%20musanostra.html
Lisez ses vers (bibliographie en fin de billet)
Son enfance, en quelques phrases et images, sorte d'autoportrait, attachant :
http://musanostra.fr/Helene%20Sanguinetti%20,%20poete%20portrait,%20musanostra.html
Reçu d'Hélène Sanguinetti le 8 novembre
Sent: Thursday, November 08, 2012 4:37 PM
Subject: Le Printemps des Poètes en danger !... : PETITION
Des nouvelles du Printemps des Poètes
Chers Amis,
Un point sur la situation : malgré les nombreuses interventions, notamment d'élus, parlementaires, maires, conseillers généraux etc... le ministère de l'éducation nationale n'a pour le moment fait aucune réponse à ma proposition de s'engager par écrit à combler le déficit créé par le défaut de 60.000 € en 2012 sur le budget 2013.
Je tiens à redire que si Benoît Pichard, le Chef de cabinet du ministre, dans le seul entretien qu'il nous a accordé, nous a affirmé la volonté de poursuivre le soutien au Printemps des Poètes, cela ne constitue en aucun cas les « assurances » dont il se prévaut dans le courrier qu'il a adressé à ceux qui ont écrit au ministre (aucun chiffre, aucune date, c'était plutôt « on verra »). Pourquoi, dans le cas contraire, ne pas faire état, par écrit, de ces assurances, comme nous le réclamons en vain ?
Nous continuons donc à demander une réponse au ministre , et un engagement écrit à résoudre les difficultés financières du Printemps des Poètes, dont nous rappelons qu'elles ne sont pas un fantasme, mais une réalité objective.
Vous trouverez ci-dessous le texte de la tribune parue ce 8 novembre dans le journal Libération (lire l'article), signée par des personnalités qui soutiennent avec détermination notre demande.
Nous souhaitons que le plus grand nombre d'entre vous ajoute sa signature, pour en faire une large pétition qui sera sans doute un nouvel atout pour contraindre nos interlocuteurs à prendre une décision.
SIGNEZ LA PETITION
Quoiqu'il en soit, nous vous appelons à préparer, plus que jamais, le Printemps des Poètes 2013, comme nous le faisons nous-mêmes, pour un faire un éclatant manifeste de la présence de la poésie, notamment le 9 mars, avec une immense opération « Place au poème » sur tout le territoire, en espérant que ce ne sera pas notre dernier mot.
Jean-Pierre Siméon, directeur artistique
et l'équipe du Printemps des Poètes
N'hésitez pas à nous contacter pour plus d'informations :
avec@printempsdespoetes.com
01 53 800 800
Le Printemps des Poètes
6 rue du Tage
75013 Paris
CENTRE NATIONAL DE RESSOURCES POUR LA POÉSIE
Subject: Le Printemps des Poètes en danger !... : PETITION
Des nouvelles du Printemps des Poètes
Chers Amis,
Un point sur la situation : malgré les nombreuses interventions, notamment d'élus, parlementaires, maires, conseillers généraux etc... le ministère de l'éducation nationale n'a pour le moment fait aucune réponse à ma proposition de s'engager par écrit à combler le déficit créé par le défaut de 60.000 € en 2012 sur le budget 2013.
Je tiens à redire que si Benoît Pichard, le Chef de cabinet du ministre, dans le seul entretien qu'il nous a accordé, nous a affirmé la volonté de poursuivre le soutien au Printemps des Poètes, cela ne constitue en aucun cas les « assurances » dont il se prévaut dans le courrier qu'il a adressé à ceux qui ont écrit au ministre (aucun chiffre, aucune date, c'était plutôt « on verra »). Pourquoi, dans le cas contraire, ne pas faire état, par écrit, de ces assurances, comme nous le réclamons en vain ?
Nous continuons donc à demander une réponse au ministre , et un engagement écrit à résoudre les difficultés financières du Printemps des Poètes, dont nous rappelons qu'elles ne sont pas un fantasme, mais une réalité objective.
Vous trouverez ci-dessous le texte de la tribune parue ce 8 novembre dans le journal Libération (lire l'article), signée par des personnalités qui soutiennent avec détermination notre demande.
Nous souhaitons que le plus grand nombre d'entre vous ajoute sa signature, pour en faire une large pétition qui sera sans doute un nouvel atout pour contraindre nos interlocuteurs à prendre une décision.
SIGNEZ LA PETITION
Quoiqu'il en soit, nous vous appelons à préparer, plus que jamais, le Printemps des Poètes 2013, comme nous le faisons nous-mêmes, pour un faire un éclatant manifeste de la présence de la poésie, notamment le 9 mars, avec une immense opération « Place au poème » sur tout le territoire, en espérant que ce ne sera pas notre dernier mot.
Jean-Pierre Siméon, directeur artistique
et l'équipe du Printemps des Poètes
N'hésitez pas à nous contacter pour plus d'informations :
avec@printempsdespoetes.com
01 53 800 800
Le Printemps des Poètes
6 rue du Tage
75013 Paris
CENTRE NATIONAL DE RESSOURCES POUR LA POÉSIE
James Stuart, "U veranu"
<< U VERANU . >>
.......................................
O ! cu Pasqua cusi santa
U Veranu ci ritrova
Puru torna si ne prova
Cu a machja chi bè canta
D' avè qui un' altra vita
Tutt' in suchju po' fiurita .
Sbucciuleghjanu e fronde
Sguduppendu pianu pianu
E l' acelli chi a sanu
Franchendune sopr' a l' onde
Dinu elli cu l' amore
Ne sò tutti pe' tracorre .
Tutti `ss' alberi frascuti
Di novu sin' a `ssa cima
Di virdume cume prima
Avà tutti più cipputi
Probiu belli cu `ssi fiori
Spampillanu cu culori .
Cume sempre ogni logu
Nasce canta e po' musca
Cu stu tempu ch' ella busca
Chi u sole ma cu fogu
A `ssa Natura cu bellezza
Puru callu a carezza .
** JAMES STUART . **
.......................................
O ! cu Pasqua cusi santa
U Veranu ci ritrova
Puru torna si ne prova
Cu a machja chi bè canta
D' avè qui un' altra vita
Tutt' in suchju po' fiurita .
Sbucciuleghjanu e fronde
Sguduppendu pianu pianu
E l' acelli chi a sanu
Franchendune sopr' a l' onde
Dinu elli cu l' amore
Ne sò tutti pe' tracorre .
Tutti `ss' alberi frascuti
Di novu sin' a `ssa cima
Di virdume cume prima
Avà tutti più cipputi
Probiu belli cu `ssi fiori
Spampillanu cu culori .
Cume sempre ogni logu
Nasce canta e po' musca
Cu stu tempu ch' ella busca
Chi u sole ma cu fogu
A `ssa Natura cu bellezza
Puru callu a carezza .
** JAMES STUART . **
J Stuart , texte poétique reçu ce jour
* PARLANU MALE . *
.
1.
Or' di più parlanu male
In CORSICA pe' dì qualcosa
Cu `ssu versacciu chi nun vale
Sfuganu pur' a l' arritrosa
Senza rispettu ne manera
Cu l' embiu di cicchiciambera .
2.
A Lingua di prima smarisce
Tramezz' a `sse parulle d' avà
E nemmancu si ne capisce
Tanti detti di sciappatascia
Indittati cu l' invenzione
Pe' fà more `ssa tradizione .
3.
Primurosi d' esse prezzati
Pruvendu puru d' appigliàssi
Pe' discorrene bè gärbati
L' accade spessu di sbagliàssi
Perche pensanu in Francese
Po' traducenu cu pretese .
4.
Cusi probiu pe' fàllu sente
Quant' e di più pare capace
Ci chjucchitteghjanu l' accente
Chi quessu forse li pò piäce
Si pe' dìnne cu bon' termini
Per casu tandu sò mischini .
5.
Cu `ssu riacquistu chi vene
Per tutti quelli chi nun sanu
Ghjè megliu di sapè mantene
U nostra parlà bell' anzianu
Nenzu che di pigliànne l' usu
Di `ssu Talianu cu l' abusu .
6.
Unipoghi sò buccaloni
Sempre cu stizza pe' svucialà
Ranghisgiendu cu sapientoni
Nun si stancanu di ratachjà
Cume s' ell' un possi nisunu
Sgradicàlline `ssu caprunu .
7.
Nu a vita chi si ne scioglie
Ognunu scopre `sse nuvita
U so' parlatu ci ricoglie
`Ssi novi detti per indittà
Chi tutti quanti per franchezza
Devenu serve cu ghjustezza .
8.
Oghje quantunque `sse faccende
Nu `ssu scumbugliu per cagione
Qualchi volta quant' e pruvende
Li n' aghjovanu cu ragione
Ma `ssa Lingua Corsa vecchja
Più pogu torna nun si specchja .
9.
Per di siguru pien' di voglie
Cu ciò chi pogu si capisce
Impinnenduci nant' a foglie
Ne sò parechji pe' tradisce
Quandu cu l' estru per sumiglia
Ci facenu `ssu strapp' e piglia .
.
* JAMES STUART . *
.
1.
Or' di più parlanu male
In CORSICA pe' dì qualcosa
Cu `ssu versacciu chi nun vale
Sfuganu pur' a l' arritrosa
Senza rispettu ne manera
Cu l' embiu di cicchiciambera .
2.
A Lingua di prima smarisce
Tramezz' a `sse parulle d' avà
E nemmancu si ne capisce
Tanti detti di sciappatascia
Indittati cu l' invenzione
Pe' fà more `ssa tradizione .
3.
Primurosi d' esse prezzati
Pruvendu puru d' appigliàssi
Pe' discorrene bè gärbati
L' accade spessu di sbagliàssi
Perche pensanu in Francese
Po' traducenu cu pretese .
4.
Cusi probiu pe' fàllu sente
Quant' e di più pare capace
Ci chjucchitteghjanu l' accente
Chi quessu forse li pò piäce
Si pe' dìnne cu bon' termini
Per casu tandu sò mischini .
5.
Cu `ssu riacquistu chi vene
Per tutti quelli chi nun sanu
Ghjè megliu di sapè mantene
U nostra parlà bell' anzianu
Nenzu che di pigliànne l' usu
Di `ssu Talianu cu l' abusu .
6.
Unipoghi sò buccaloni
Sempre cu stizza pe' svucialà
Ranghisgiendu cu sapientoni
Nun si stancanu di ratachjà
Cume s' ell' un possi nisunu
Sgradicàlline `ssu caprunu .
7.
Nu a vita chi si ne scioglie
Ognunu scopre `sse nuvita
U so' parlatu ci ricoglie
`Ssi novi detti per indittà
Chi tutti quanti per franchezza
Devenu serve cu ghjustezza .
8.
Oghje quantunque `sse faccende
Nu `ssu scumbugliu per cagione
Qualchi volta quant' e pruvende
Li n' aghjovanu cu ragione
Ma `ssa Lingua Corsa vecchja
Più pogu torna nun si specchja .
9.
Per di siguru pien' di voglie
Cu ciò chi pogu si capisce
Impinnenduci nant' a foglie
Ne sò parechji pe' tradisce
Quandu cu l' estru per sumiglia
Ci facenu `ssu strapp' e piglia .
.
* JAMES STUART . *
Gisèle Sans
gisele.sans@free.fr
28 juin (Il y a 7 jours)
À gisele.sans
Chers amis de la poésie,
Vous pouvez m’entendre lire mes poèmes et me rencontrer :
Vendredi 4 juillet à 17h30
Lecture de mes poèmes ponctués à la guitare par Gabriel Jordan
Médiathèque de Pamiers
1 place Eugène Soula
09100 PAMIERS
Du 14 au 24 juillet de 10h30 à 12h30
Librairie de la presse
83400 ÎLE DE POQUEROLLES
Samedi 26 juillet de 10h30 à 12h30 et de 14h30 à 18h
Librairie Cajelice (ancienne librairie Privat)
10-12 rue du Docteur Pous
66000 PERPIGNAN
Lundi 4 août et mercredi 13 août de 10hà 12h30 et de 14h30 à 17h30
Librairie des Couverts
7 place Maréchal Leclerc
09500 MIREPOIX
Mardi 5 août de 10h à 12h et de 14h à 18h
Librairie La Mousson
10 place Pasteur
09201 SAINT-GIRONS
Samedi 16 août de 10h à 12h30 et de 14h30 à 18h
Librairie Majuscule Surre
40 rue Delcassé
09000 FOIX
Je vous souhaite à tous un bel été
Gisèle Sans
Un grand poète
Jean-Louis Giovannoni, c'est un immense auteur, un poète à découvrir, vite ! Nous ce fut à l'occasion de la participation de son recueil "Voyages à Saint Maur " au Prix des Découvreurs ; et depuis on lit et relit l'ensemble de ses textes...
http://www.musanostra.fr/Jean-Louis%20Giovannoni,%20Voyages%20a%20Saint-Maur,%20recit,%20Champ%20Vallon%20editeur,%202014.html
http://www.musanostra.fr/Jean-Louis%20Giovannoni,%20Voyages%20a%20Saint-Maur,%20recit,%20Champ%20Vallon%20editeur,%202014.html
Sujets similaires
» In corsu - associu musanostra
» journées du patrimoine
» Pour nous retrouver, une seule adresse sur google : musanostra.com
» MUSANOSTRA.FR
» poésie en mars
» journées du patrimoine
» Pour nous retrouver, une seule adresse sur google : musanostra.com
» MUSANOSTRA.FR
» poésie en mars
Page 1 sur 1
Permission de ce forum:
Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
|
|